miercuri, 7 septembrie 2011

Scrisoare pentru tata

Draga tata,

Unele lucruri in viata le facem când e prea târziu. Asa e si scrisoarea asta, pe care tu nu o poti citi. Pe mine insa ma ajuta sa-mi limpezesc mintea.
As fi vrut sa ne cunoastem mai bine, sa petrecem mai mult timp impreuna. Sa mergem la un meci de fotbal sau la pescuit...sau in piata la cumparaturi...As fi vrut sa ii amenint pe copiii obraznici de la bloc ca vine tata jos si-i snopeste in bataie :)
Totusi, atat cat ne-am cunoscut, am avut momentele noastre frumoase. Sunt cu atât mai pretioase pentru mine pe cât sunt de putine. 
Din ce mi-a povestit mama, când eram bebelus m-ai poreclit Haga Oaga pentru ca aveam burtica rotunda ca o albinuta dintr-un desen animat. Ma luai in brate si dansai cu mine tango si vals. Te laudai la toata lumea ca ai cea mai frumoasa Haga Oaga din lume. Si acum mi se pare cea mai tare porecla pe care am primit-o.
De fiecare data când ne intâlneam, ma intâmpinai cu "ce faci fetita mea ?", ma luai in brate si ma pupai pe obraji. Apoi ne povesteam câte si mai câte.
Când eram micuta, cântam împreuna Frère Jacques pe doua voci pâna ne încurcam unul pe altul si râdeam...Odata m-ai dus la bâlci si m-ai facut mândra de tine când ai nimerit de fiecare data centrul tintei la tir. Nici oamenilor mari nu le-a venit a crede ce precizie aveai...
Tu mi-ai cumparat primul ceas, cand am terminat clasa I: un Orex auriu pe care l-am tinut, chiar si dupa ce s-a stricat, într-o cutiuta de lemn. Mi-era drag pentru ca era de la tine. Alta data mi-ai luat niste sandale cafenii cu multe bretelute, care imi erau mari. A trebuit mama sa le schimbe pentru unele pe masura :)
Când eram la liceu, te vizitam des la serviciu. Ma scoteai la un suc si stateam de vorba ca oamenii mari. Nu m-ai certat cand ai vazut ca m-am apucat de fumat :)
La 18 ani mi-ai trimis niste banuti ca sa-mi fac majoratul. As fi preferat sa mi-i aduci tu personal, dar poate n-ai putut.
Mi-ai mai facut câteva suprize frumoase: m-ai vizitat la spital si m-ai sunat când am implinit 21 de ani. Alea erau momente când realizam ce mult imi lipsesti.
Ultima oara când ne-am vazut, eu aveam mâna rupta si tu m-ai dojenit ca sunt neatenta. M-am suparat pe tine si nu te-am mai cautat. Apoi am plecat din tara...
M-am gândit de multe ori la tine si ti-am dorit tot binele din lume...imi pare rau ca nu am venit sa te vad in ultimii ani. Ai fost singur, bolnav si te-ai simtit uitat. Nici n-ai mai avut grija de tine.
Draga tata, de-a lungul timpului, printre aceste secvente frumoase, am avut si multe momente de furie la adresa ta, dar cred ca acum a venit timpul iertarii, ca tu sa te odihnesti in pace.
Imi pare rau ca n-am venit nici sa te conduc pe ultimul drum...dar cum as fi putut ? Ti-am trimis printr-o ruda o coroana de flori...ce trist...
Nu cred ca vreodata un copil îsi poate lua ramas bun de la parintele lui. Cât voi trai, voi pretui in continuare timpul petrecut împreuna si sper sa pot alunga regretele.
                                                              Cu dragoste,
                                                                                   Irina

PS: Nici mama n-a uitat de tine si spera ca acolo unde esti acum sa-ti fie mai bine decât in lumea asta unde nu mai aveai nimic.

14 bagari in seama:

Adrian Păduraru spunea...

Superb. Odihneasca-se in pace!

ozy (First) Sons of metal MC.Italy spunea...

Of,frumos articol sa vorbesti asa despre tatal tau,mai ales ca imi povesteai multe lucruri despre el..am citit acest comentariu cu oarecare bucurie dar ajungand spre final mi.-au dat ochii in lacrimi mai ales ca am realizat ca tatal tau nu mai exista si mi-a pierit glasul si mi-au dat lacrimile:( D-zeu sa-l ierte!Ozy

Anonim spunea...

condoleante!
fiara

Marius Brad spunea...

Condoleante in primul rand. Tu, personal ai facut un gest pe care eu nu l-as face niciodata la adresa tatalui meu. Te apreciez pentru curaj. Al meu cand nu va mai fi, nici o floare nu va primi.

Daniela D spunea...

Condoleante, Irina! Imi pare tare rau ca treci prin astfel de momente grele.
Te pup cu drag,
Dana

Irina Dan spunea...

Va multumesc pentru sustinere. Sunt recunoscatoare pentru faptul ca sunt inconjurata de oameni plini de compasiune care ma ajuta sa trec peste momentele grele.

Suflet de curva spunea...

am ramas cu privirea in gol...

Katerina Nedelcu spunea...

Foarte frumos ai scris, stiu cum e sa pierzi un parinte, tot binele din partea mee!

Stefan spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=EP5tHoKG3t0

Irina Dan spunea...

Nu pot sa ascult melodia de la Stefan pana la capat. Azi trebuia sa fie ziua tatalui meu.

Lilica spunea...

iti impart durerea.... si eu am trecut prin aceeasi traire.... nu esti singura!!! te strang in rate ca pe-o sora....

Sheepy spunea...

am plans:(

Ana M. Cojocarescu spunea...

cuvintele sunt putine... mi/au dat lacrimile... sa te intareasca Dumnezeu, iar pe el sa/l odihneasca in pace!

Danii spunea...

Imi pare rau ca treci printr-o astfel de pierdere. Candva, n-o sa mai doara atat de tare.